Reporter: Cum a decurs seria de lucrări desfășurate în această vară în zona Sarmizegetusa Regia?

Conf. univ. dr. Gelu Florea: Cercetările arheologice din această campanie au decurs în condiţii bune, ca în fiecare an. Situl de la Grădiştea de Munte (antica Samizegetusa Regia) este, probabil, cel mai mare din ţară din punctul de vedere al extensiunii urmelor de locuire şi, din pricina specificului lui montan, relativ izolat. Condiţiile de lucru şi de viaţă sunt, şi ele, destul de dificile. Cu toate acestea, competenţa colectivului de arheologi, pasiunea pe care o investesc în profesiunea lor a făcut să trecem cu bine peste toate micile inconveniente.

Ca în fiecare an, au participat specialişti de la trei instituţii: Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj (d-ra lector dr. Liliana Suciu şi eu însumi), Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva (d-ra dr. Cristina Bodo), Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj (dr. Eugen Iaroslavschi, dr. Răzvan Mateescu și dr. Paul Pupeză), doctoranzii: Cătălin Cristescu și Darius Sima. Pe lângă aceştia, au participat studenţi şi absolvenţi ai Facultăţii de Istorie şi Filosofie a universităţii amintite. Se cuvin mulţumiri tuturor pentru felul în care au înţeles să se implice în aceste activităţi. (...)

Tipic pentru români, a fost nevoie de moartea cumplită a unor copii pentru ca autoritățile și instituțiile responsabile să înceapă o serie de controale amănunțite și să apară nevoia de noi dispozitive antiincendiu în spitale și școli. Pentru că așa e la noi, stăm nepăsători uitându-ne cum toate sunt făcute de mântuială și nu ne trezim decât atunci când apare o tragedie.

Astfel, după tragedia de la Maternitatea Giuleşti se pare că toate spitalele hunedorene au început să ceară pentru secţiile de ATI dispozitive antiincendiu. S-a aflat brusc că în judeţul Hunedoara ar fi necesare 60 de detectoare antifoc, antifum şi avertizoare de foc.

Intenția primarului Viorel Bodea de a promova cetățile dacice de la Costești (Blidaru și Cetățuie) și de a prezenta sistemul de fortificații din Munții Șureanu, a fost un eșec total.

Mănăstirile din Moldova sunt celebre pentru unicitatea, frumuseţea şi istoricul lor. De altfel, această zonă este recunoscută pentru latura ei spirituală. Dacă ajungeţi pe acest tărâm, numeroasele mănăstiri din Moldova vă stau la dispoziţie pentru vizitare sau chiar pentru meditaţii mai profunde şi reculegere.

Mănăstirile din Moldova au un istoric interesant, cele mai multe dintre ele fiind construite de către domnii Moldovei pentru mântuirea sufletului şi în semn de mulţumire pentru luptele câştigate. Astăzi, aceste mănăstiri reprezintă obiective turistice de mare importanţă şi atrag numeroşi pelerini ce vor să descopere miracolul credinţei ortodoxe.

La preselecția le la Cluj, pentru deja cunoscutul concurs „Românii au talent”, au fost și membri corului „Anastasis”, din Deva. Ei consideră că au șanse foarte mari de a trece de prima fază a preselecției și astfel s-au alăturat celor peste câteva mii de ardeleni, înscriși în concursul care va aduce câștigătorului 120.000 euro. Un premiu importat pentru un cor mixt, ca și „Anastasis”, dar care au ambiția de a se face remarcați, nu doar în România, ci și peste hotare.

„Avem experiență în domeniul muzical, suntem câștigători a multor premii la festivalurile de muzică corală și colaborări - care cred eu – cum nu multe coruri au această posibilitate. La fel ca toți cei veniți aici la Belvedere, în Cluj, avem o șansă și vom profita de ea, deoarece până acum suntem singurii înscriși la categoria muzică corală. Sperăm să trecem de preselecție cu bine și să rămânem în competiție...”, a afirmat preotul Dorin Kladi, președintele Asociației „Ioanisys”, din care face parte corul „Anastasis”.

Membrii Asociaţiei Profesorilor de Istorie din România „Clio”, filiala Hunedoara, au pus mână de la mână şi dau un plus de ajutor în promovarea turistică a monumentelor istorice din judeţul Hunedoara.

Fără nici un sprijin financiar din exterior, profesorii au făcut o colecţie de cărţi poştale deosebite, care cuprinde câteva dintre cele mai reprezentative monumente, cu care judeţul Hunedoara se poate mândri. Cu sprijinul echipei de la televiziunea locală UnuTV, istoricii au reuşit să ofere descrierilor pe scurt ale monumentelor, o exprimare vizuală aparte a ceea ce reprezită fiecare, prin conturarea detaliilor referitoare la poziţionarea geografică, semnificaţia acestora pentru zona unde sunt amplasate sau întrebuinţarea lor dea lungul timpului. Toate acestea, fac din colecţia copertată de „Monumente istorice din judeţul Hunedoara”, un mic ghid turistic de mare valoare.

Echipa de fotbal hunedoreană, FC Hunedoara a avut parte de un meci mai mult decât echilibrat, cu echipa de juniori A de la Arieșul Turda (Liga a II-a). Surpriza a fost mare pentru hunedoreni când Arieșul a anunțat că participă la meciul de Cupa României, organizat pe Stadionul  „Michael Klein” cu o echipă de juniori, lupta dintre cele două fiind prognosticată încă de la început cu un scor favorabil pentru FC Hunedoara. (...) În lupta cu fosta echipă de Liga I, Unirea Alba Iulia, echipa simeriană a pierdut meciul la diferență de un gol (2-1 pentru Unirea Alba Iulia).