Febra musculară poate apărea după un antrenament mai intens decât nivelul cu care organismul este obișnuit, după introducerea unor exerciții noi sau după reluarea activității fizice în urma unei pauze. Disconfortul nu apare, de regulă, imediat după efort, ci se instalează progresiv în orele următoare. Mușchii pot deveni sensibili la atingere, rigizi și dureroși în timpul mișcării, chiar dacă în timpul antrenamentului nu a existat nicio problemă evidentă.
În limbaj medical, fenomenul este cunoscut drept durere musculară cu debut întârziat sau DOMS. Intensitatea sa poate varia de la o jenă ușoară până la un disconfort care face dificile activități precum urcatul scărilor sau ridicarea brațelor. De cele mai multe ori, febra musculară se ameliorează spontan, însă durata și severitatea simptomelor sunt importante pentru a o diferenția de o accidentare.
Când apare și cât poate persista febra musculară
Durerea începe frecvent să fie resimțită la câteva ore după activitatea fizică și poate deveni mai pronunțată în următoarea zi sau două. Ulterior, simptomele ar trebui să se reducă treptat.
Pentru multe persoane, disconfortul se ameliorează în câteva zile. Durata exactă depinde însă de intensitatea efortului, tipul exercițiilor, nivelul anterior de pregătire și capacitatea individuală de recuperare.
Dacă durerea rămâne foarte intensă, se agravează în loc să se amelioreze sau persistă neobișnuit de mult, nu este indicat să fie considerată automat febră musculară. O întindere musculară sau o altă leziune poate produce simptome asemănătoare.
De ce unele exerciții provoacă un disconfort mai mare
Febra musculară este întâlnită mai ales după activități care solicită musculatura într-un mod nou. Un rol important îl au contracțiile excentrice, în care mușchiul produce forță în timp ce se alungește.
Coborârea controlată a unei greutăți, alergarea la vale sau faza de coborâre a corpului în anumite exerciții sunt exemple de solicitări excentrice. Un volum de antrenament mult mai mare decât cel obișnuit poate avea un efect similar.
Pe măsură ce organismul se adaptează la un anumit tip de efort, aceeași sesiune tinde să producă mai puțină febră musculară. Tocmai de aceea, progresia graduală este preferabilă creșterilor bruște de volum sau intensitate.
Febra musculară înseamnă că antrenamentul a fost eficient?
Durerea din zilele următoare nu este o măsură sigură a calității antrenamentului. Un program poate produce adaptări benefice chiar dacă nu provoacă aproape deloc febră musculară.
La fel, o durere foarte intensă nu demonstrează că mușchiul se va dezvolta mai mult. Urmărirea deliberată a febrei musculare prin antrenamente excesiv de solicitante poate compromite recuperarea și poate reduce calitatea următoarelor sesiuni.
Progresul este evaluat mai util prin indicatori precum îmbunătățirea forței, rezistenței, tehnicii și capacității de a tolera treptat un volum adecvat de efort.
Este indicat să te antrenezi când ai febră musculară?
În cazul unui disconfort ușor, activitatea fizică moderată este de obicei posibilă. Mersul pe jos, mobilizarea ușoară și alte forme de mișcare confortabilă pot reduce temporar senzația de rigiditate.
Dacă musculatura este foarte dureroasă și mișcarea normală este afectată, poate fi mai potrivită reducerea solicitării grupei musculare respective până la recuperare. Antrenarea intensă a unui mușchi foarte sensibil poate modifica tehnica exercițiilor și poate face dificilă executarea controlată.
Repausul complet nu este obligatoriu în toate cazurile. Poate fi adaptată intensitatea sau poate fi antrenată o altă grupă musculară, dacă acest lucru se face confortabil și în siguranță.
Ce poate ajuta recuperarea
Somnul suficient, alimentația adecvată și hidratarea fac parte din procesul normal de recuperare după efort. Un aport corespunzător de proteine contribuie la procesele de reparare și adaptare musculară, fără ca acest lucru să însemne că sunt necesare automat suplimente.
Mișcarea ușoară poate ameliora temporar rigiditatea, iar unele persoane găsesc utile masajul sau aplicarea căldurii. Efectul acestor metode asupra senzației de disconfort poate varia.
Stretchingul trebuie efectuat fără forțarea mușchiului dureros. Întinderile agresive nu „elimină” febra musculară și pot accentua disconfortul.
Când durerea după sport poate fi un semnal de alarmă
O accidentare musculară este mai probabilă atunci când durerea apare brusc în timpul exercițiului, este bine localizată și este însoțită de umflare, vânătaie, slăbiciune evidentă sau imposibilitatea de a utiliza normal zona afectată.
O situație care necesită atenție rapidă este apariția unei dureri musculare extreme după efort, asociată cu slăbiciune pronunțată, umflarea mușchilor sau urină foarte închisă la culoare. Aceste manifestări pot apărea în rabdomioliză, o afecțiune care necesită evaluare medicală promptă.
Febra musculară după un antrenament mai intens este, în majoritatea cazurilor, temporară și ar trebui să se diminueze progresiv în câteva zile. Intensificarea graduală a exercițiilor, recuperarea adecvată și atenția acordată semnalelor corpului sunt mai utile decât încercarea de a obține durere după fiecare antrenament. Dacă simptomele sunt severe, persistente sau diferite de febra musculară obișnuită, informarea corectă și evaluarea unui medic sau fizioterapeut pot ajuta la identificarea unei eventuale leziuni și la reluarea activității în siguranță.
Sursa: gazetanews.eu
